Legiferarea concept, tipuri, principii, TGP

Conceptul de legiferări:

Subjects legiferare - o descriere generală a:

Pentru subiecții legiferări includ autoritățile publice (guverne și autorități), oamenii, oficialii. Luând în considerare subiecții activității legislative sunt următoarele tipuri de legiferări:







Forme de legiferări:

oameni legiferări directe. Referendumurile este un prim exemplu de oameni pravotvorchestva. Rezultatele referendumului exprimă o manifestare directă a voinței poporului în materie de stat și viața publică și aprobarea legii. actelor normative și legislative adoptate prin referendum au forță juridică supremă și nu necesită aprobarea de către autoritățile publice.

Legea de luare a organismelor guvernamentale. Această activitate face sistemul juridic, care implică toate organele puterii și administrației de stat. Forța juridică a unui act juridic aprobat de nivelul și domeniul de aplicare al autorității de a face autoritatea sa. Rezultatele organismelor publice de luare a legii sunt legile, regulamentele și diverse reglementări făcute de Președintele, Guvernul, ministerele și agențiile, autoritățile locale.

Autorizat legiferării și a funcționarilor legiuitoare. activități permise ale statului, care furnizează funcționarilor autorității de a face și de a pune în aplicare actele și reglementările legale în cadrul atribuțiilor lor. Funcționarii responsabili de activități legislative: miniștri, deputați, șefi de organizații non-guvernamentale (administrații, întreprinderi, instituții, departamente).







legiferare negativ - se bazează pe regulile de anulare sau a regulamentelor întregi, în cazul acceptării lor Constituției.

Urgență legiferări se bazează pe adoptarea legilor și a altor reglementări legale care reglementează relațiile sociale într-o varietate de situații de urgență.

Contract legiferare - activitatea structurilor de stat pentru a crea acte normative-juridice.

Principiile legiferări:

Punerea în aplicare a ideilor fundamentale ale asigurării eficienței și calității procesului legislativ se bazează pe anumite principii:

Realizată în realizarea dezvoltării procedurii și aprobarea organului reprezentant legal al documentului. Distribuit prin implicarea mare a cetățenilor și a colectivelor de muncă la procesul de elaborare a legii. manifestare pronunțată a democrației este organizarea unui referendum legislativ.

caracterul popular al legiferări:

Reflectă în faptul că:

- în legislatura include deputați din populație;

- reglementările emise de către subiecții legiferări, reprezintă interesele societății.

caracterul științific al legiferări și relația sa cu organele de drept:

Aceasta face posibilă evaluarea eficacității și calității legislației și furnizează informații cu privire la necesitatea de a le îmbunătăți, sau de a anula. Se corectează și îmbunătățește funcționarea organelor legislative.

Legiferarea este o formă specială de activitate a organelor de stat, implementarea funcției de actualizare a legislației (publicarea unor noi acte normative); eliminarea (anularea) a instrumentelor juridice perimate; umple golurile emergente din lege. Punerea în aplicare a acestor funcții ne permite să rezolve problema pentru a îmbunătăți legislația.

Stadiul procesului legislativ:

Etapa №1 proces legislativ. Inițiativa legislativă.

Pasul №2 procesul legislativ. Discutarea proiectului de lege.

Proiectele de legi sunt discutate în Duma de Stat.

Etapa procesului legislativ №3. Adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Duma de Stat și aprobat de către Consiliul Federației și Președinte.

Etapa procesului legislativ №4. Autorizare.

Semnarea legii de către Președintele România.

Etapa procesului legislativ №5. promulgare