Constituția din România - este

Istoria constituției

Dezvoltarea proiectului

Cu toate acestea, echilibrul complex al forțelor politice în componența Deputaților Poporului a dus la o înăsprire semnificativă a noii Constituții. Practic, procesul a fost de-a lungul drum a face numeroase modificări la Constituția actuală a RSFSR. care a dobândit în legătură cu controversată. Unele dintre regulile sale contrazic fiecare. Această inconsecvență a stârnit opoziția acerbă și confruntare între autoritățile legislative și executive.

Noul proiect de constituție a fost pregătit de mult. Cea mai importantă dintre acestea au fost două:

Ca urmare, Consiliul Constituțional proiectul a inclus mai multe prevederi ale proiectului Comisiei Constituționale și a fost acceptat ca bază pentru finalizarea constituției cu implicarea Federației, deputații din diferite fracțiuni, experți și grupuri de lucru. După muncă considerabilă, acest proiect de constituție a fost supus la un vot popular de către președinte.

Imediat românesc Constituția structura poate fi afișată după cum urmează:

Amendamentele constituționale și revizuirea Constituției

Subiecții inițiativei legislative constituționale, adică, subiecții. care se pot face propuneri cu privire la amendamentele constituționale și revizuirea prevederilor Constituției sunt:

Procedura de modificare a Constituției și revizuirea acesteia este reglementată de capitolul 9 din Constituție, care prevede patru tipuri de amendamente constituționale, în funcție de importanța problemelor reglementate de prezenta sau acea parte a Constituției:

1. revizuirea prevederilor capitolelor 1 (Elementele fundamentale ale sistemului constituțional), 2 (drepturile omului și libertățile cetățenilor și) și 9 din Constituție;
2. modificări la restul capitolelor (cu excepția articolului 65);
3. Modificarea articolului 65 în legătură cu schimbarea denumirii subiectului România;
4. Modificarea articolului 65 în legătură cu o schimbare în compoziția România.

Modificarea articolului 65 nu stabilește dispoziții fundamentale, ci doar o parte a concretiza România în acest moment. Prin urmare, amendamentele la articolul 65 din Constituție se face într-un mod simplificat.

Modificarea articolului 65 din Constituție, în legătură cu schimbarea denumirii subiectului România

Partea a 2-a articolului 137 din Constituție prevede următoarele:

Dacă modificați numele unei republici, teritoriu, regiune, orașe federale, regiunea autonomă, noul nume al subiectului România care urmează să fie incluse în articolul 65 din Constituția România.

Amendamente la capitolele 3-8 din Constituția România

Revizuirea dispozițiilor din capitolele 1, 2 și 9 din Constituție

Articolul 135 din Constituția statelor din România, care ar trebui să fie adoptată prin Legea constituțională federală privind Adunarea Constituantă, cu toate acestea, nu a fost încă adoptată o astfel de lege.

Revizuirea Constituției diferă de amendamentele constituționale care, în primul caz, rezultatul este adoptarea unei noi constituții, iar în al doilea - de modificare a Constituției existente. În același timp poate fi modificat numai în capitolul 3-8 din Constituție. Dacă modificați dispozițiile din capitolele 1, 2 și 9 din Constituția procedurii de revizuire ar trebui să fie inițiată.

Procedura de revizuire a Constituției România începe cu introducerea de obiectul propunerii constituționale de inițiativă legislativă privind revizuirea Constituției Dumei de Stat. Dacă această propunere este acceptată de către Duma de Stat (trebuie să fie o majoritate de cel puțin trei cincimi), aceasta în termen de cinci zile la Consiliul Federației (care trebuie să o aprobe prin trei cincimi). atunci ar trebui să fie convocată Adunarea Constituțională - autoritate specială constitutiv. ordinea de formare și activitate care trebuie să fie prevăzută printr-o lege specială federală constituțională. Adunarea Constituțională adoptă următoarele decizii:

• confirmă Constituția invariabilitatea;
• elabora o nouă constituție, care:
  • adoptată de Adunarea Constituantă cu două treimi sau
  • se depune la un vot popular. în cazul în care proiectul trebuie să fie aprobat de mai mult de o jumătate din numărul de alegători care au participat la vot, cu condiția ca acesta au participat cel puțin jumătate din alegători.

Spre deosebire de Constituția legilor

• stabilește sistemul de guvernare, drepturi și libertăți fundamentale, determină forma statului și sistemul organelor supreme ale puterii de stat;
• El are forță juridică supremă;
• are o acțiune directă (prevederilor Constituției trebuie să fie efectuate, indiferent dacă alte acte contrare acestora);
• Este stabil, din cauza unei proceduri speciale, complicată de adoptare și de schimbare;
• este baza pentru legislația în vigoare.

Constituția și restrângerea drepturilor și libertăților

În ciuda faptului că, potrivit Constituției românești a drepturilor și libertăților omului reprezintă valoarea supremă, Constituția română permite restricții cu privire la aceasta. Pe baza cerințelor art. 55 din Constituția România, astfel de restricții trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

• limitarea drepturilor omului nu trebuie să ajungă la o astfel de dimensiune la care va fi posibil să vorbim despre eliminarea sau diminuarea drepturilor omului și civile individuale, ceea ce presupune stabilirea legislativă a drepturilor și a libertăților de libertate de acțiune mai mică decât cea necesară în ceea ce privește conținutul de fond al acestor drepturi și libertăți;
• orice restricții privind drepturile și libertățile omului și cetățeanului nu poate fi făcută pe baza legislației secundare;
• listă exhaustivă a motivelor de limitare a drepturilor și libertăților omului și cetățeanului este „protecția ordinii constituționale, moralitatea, sănătatea, drepturile și interesele legitime ale altor persoane, apărare națională și securitatea statului“;
• restricționarea drepturilor și libertăților nu trebuie să depășească măsura minimă necesară care permite realizarea obiectivelor menționate în paragraful precedent;
• toate enumerate în revendicări ar trebui să fie îndeplinite simultan. 1-4 cerințe, precum și restul din Constituția română.

În caz contrar, limitarea drepturilor și libertăților este considerată neconstituțională.

Cerințele de mai sus sunt incluse în așa-numita „clauză generală“ - regula generală, pe baza și în conformitate cu o restricție permisă a drepturilor și libertăților în România. Cu toate acestea, anumite articole din al doilea capitol din Constituția România conține limitări de bază speciale ale anumitor drepturi. De exemplu, dreptul de proprietate asupra terenului, în conformitate cu partea 2 din art. 36 din Constituția România efectueaza in mod liber, în cazul în care nu este în detrimentul mediului. Astfel, cerințele de protecție a mediului este o bază constituțională specifică a restricțiilor de proprietate.

Curtea Constituțională a luat România și o serie de principii introduse în practica Curții Europene a Drepturilor Omului, după cum este necesar pentru a limita termenii drepturilor. De exemplu, într-una dintre reglementările românești COP, sa constatat că „restrângerea drepturilor de proprietate, precum și libertatea de întreprinderi și alte activități economice pot fi administrate printr-o lege federală, cu excepția cazului în care acestea sunt necesare pentru protecția altor valori constituțional semnificative, inclusiv drepturile și interesele legitime ale altor persoanele care îndeplinesc cerințele de echitate, proporționalitate și rezonabilitate (proporționalitate), sunt de natură generală și abstractă, nu este retroactivă și nu afectează însăși esența acestei constituționale Rabbi. "

Publicarea Constituției

notițe

Vezi ce „Constituția România“ în alte dicționare:

Constituția România - România are cea mai mare forță juridică în sistemul juridic legal și determinarea țării. organizarea puterii de stat și a autonomiei locale, relația dintre cetățean și stat. Constituția România, română ... ... drept de vot: Glosar

Constituția România - Const utsiya Ross Iisko Feder ation ... ortografia română dicționar

CONSTITUTIA (CARTA) SUBIECT România - legea de bază a subiectului RF, stabilirea statutul juridic, drepturile și libertățile cetățenilor, sistemul de organisme guvernamentale regionale și ale organizației autonomiei locale. În consecință h. 1 și 2, art. 66 KonstitutsiiRumyniyastatus Republica ... ... Collegiate Dicționar „Drept constituțional în România“